Pagina de istorie: Andrei Șaguna, între trădarea Ecaterinei Varga și declararea ca sfânt al Bisericii Ortodoxe Române

mitropolitsaguna.jpg

Image source: 
Wikipedia / public domain

În data de 13 februarie 1849, o delegație a românilor ardeleni, condusă de Andrei Șaguna, îi cerea împăratului austriac Franz Jozef să recunoască națiunea română din Transilvania, Banat, Crișana, Maramureș și Bucovina, teritorii aflate în componența monarhiei habsburgice. Momentul marca afirmarea unui nou lider al românilor: Andrei Șaguna.

Andrei Șaguna a marcat decisiv istoria românilor ardeleni din secolul al XIX-lea. El s-a născut în Ungaria, la Miskolc, într-o familie de aromâni. Tatăl său, Naum Șaguna, a devenit catolic, iar Andrei Șaguna a avut posibilitatea să urmeze școala primară în orașul natal, apoi gimnaziul piarist de la Pesta.

La împlinirea vârstei de 18 ani, el a declarat că alege religia greco-ortodoxă sau neunită. Andrei Șaguna a urmat cursuri de filosofie și drept la Pesta, apoi a plecat la Vârșeț, pentru a studia teologia. A devenit diacon, apoi călugăr al Bisericii Ortodoxe Sârbe, iar în 1846 a devenit vicar al eparhiei ortodoxe din Sibiu, din componența Mitropoliei Sârbești din Karlowitz.

În 1847, Andrei Șaguna a fost implicat într-un episod care stârnește controverse și azi: el a răpit-o și a predat-o autorităților pe Doamna Moților, Ecaterina Varga, care se lupta pentru drepturile iobagilor din Munții Apuseni. Cea răpită de vicarul Șaguna a stat patru ani în închisoare fără să fie judecată.

În decembrie 1847, Andrei Șaguna a fost desemnat, la Turda, episcop ortodox al Transilvaniei. Au fost voci care au spus că desemnarea sa ca ierarh ar fi fost răsplata pentru trădarea Ecaterinei Varga. În aprilie 1848, Andrei Șaguna a fost hirotonit episcop la Karlowitz de superiorul său, mitropolitul sârb Iosif Rajacici. Andrei Șaguna a avut meritul de a fi transformat o eparhie a mitropoliei sârbești într-o instituție națională românească.

În 15 mai, el a prezidat, alături de episcopul greco-catolic Ioan Lemeni, Adunarea Națională de la Blaj, capitala catolicismului românesc. În timpul Revoluției de la 1848, Andrei Șaguna a devenit unul dintre liderii incontestabili ai românilor ardeleni. După Revoluție, a reorganizat eparhia pe care o conducea.

A înființat o tipografie eparhială la Sibiu în 1850, apoi un ziar, Telegraful Român, în 1853. Andrei Șaguna a organizat și o rețea de 800 de școli confesionale greco-ortodoxe și a fondat liceele din Brașov și din Brad. De asemenea, a contribuit esențial la înființarea ASTREI, cea mai importantă asociație a românilor ardeleni din secolul al XIX-lea.

Din 1864, a primit rangul de mitropolit și a scos biserica greco-ortodoxă din Transilvania din subordinea celei sârbești. A refuzat cultul personalității și a preferat să ducă traiul unui simplu călugăr, deși era baron și membru al Senatului Imperial.

A murit în 1873, iar din 2011, Biserica Ortodoxă Română l-a declarat sfânt, deși au fost voci care au spus că nu ar fi meritat acest lucru. Dincolo de discuțiile legate de sfințenia sa, Andrei Șaguna este considerat unul dintre marii eroi ai luptei naționale a românilor ardeleni.

 

Rămâneţi alături de noi la pagina de istorie pentru a afla poveşti din trecut, dar şi pentru că presa de azi este ciorna istoriei de mâine.

Ascultați rubrica ”Pagina de istorie” în fiecare zi, de luni până vineri, dimineața de la 8.30 și de la 9.55 și după amiaza de la 17.20, numai la RFI România

Toate edițiile rubricii Pagina de Istorie: http://www.rfi.ro/tag/pagina-de-istorie

Rubrica Pagina de istorie din 13 februarie 2018
124

Facebook comments